Începând cu luna aprilie 2023, în conextul modificării art. 96 a codului fiscal, Serviciul Vamal a demarat o serie de controale ulterioare fără precedent, la agenții economici din domeniul farmaceutic. În pofida tuturor ședințelor de lucru anterioare, a modificării art. 96 a Codului Fiscal (redacția din 26.07.2023: Se stabilesc următoarele cote ale T.V.A.: 8% – la mărfurile înregistrate în Nomenclatorul de stat al medicamentelor și/sau autorizate pentru import de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale) Serviciul Vamal a demerat și amplificat controalele ulterioare, încasând în mod abuziv milioane de lei, la o distanță de 3-5 ani după impotrul mărfii și comercializarea sa către consumatorul final. Considerăm această practică abuzivă, ilegală și de natură să afecteze interesele cetățenilor și a bugetului de stat din următoarele motive:
CONTROALELE EFECTUATE DE SERVICIUL VAMAL NU SUNT PUBLICATE ÎN REGISTRUL DE STAT AL CONTROALELOR
1. Potrivit art. 2 din Legea privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător „control – totalitatea acțiunilor de verificare a respectării de către persoanele supuse controlului a prevederilor legislației, realizate de un organ abilitat cu funcții de control sau de un grup de instituții similare”; control planificat – control efectuat conform planului anual al controalelor, în baza analizei și evaluării conform criteriilor de risc;”.
2. În scopul implementării articolului 1 punctul 21/1), articolului 181/1, articolului 185 literele e/1) şi f/1), articolelor 202/1-202/9 din Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149/2000 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediție specială din 1 ianuarie 2007), Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 181-184, art. 595), a capitolelor I şi XI din titlul V din Codul fiscal nr.1163/1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediție specială din 8 februarie 2007), Guvernul prin hotărîrea sa nr.1000 din 17.10.2018 a aprobat Regulamentul cu privire la procedura de realizare a controlului ulterior de către organele vamale.
3. Iar, conform art.15 din Legea privind control de stat asupra activității de întreprinzător, planul controalelor se înregistrează de către fiecare organ abilitat cu funcții de control în Registrul de stat al controalelor până la data de 1 decembrie a anului care precede anul calendaristic la care se referă planul controalelor.
4. Totodată alin.(4) al aceluiași articol prevede că, organele de control nu sînt în drept să modifice ordinea controalelor planificate după înregistrarea și publicarea planului controalelor şi/sau să efectueze controale planificate în cazul în care acestea nu au fost incluse în plan.
5. Dacă e să analizăm planul de control a subdiviziunii de control ulterior din cadrul Serviciului Vamal pentru anul 2023, entitatățile supuse azi controlului ulterior nu se regăsesc în lista publicată de organul vamal cu privire la efectuarea controlului ulterior planificat, deși din norma citată supra toate controalele ulterioare planificate urmează a fi prevăzute în planul de control anual, ceea ce presupune că organul vamal în mod arbitrar a dispus efectuarea acestor controale.
6. Totodată art.8 din Legea privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător nr.131 din 08.06.2012, organele de control sunt obligate să înregistreze în Registrul de stat al controalelor următoarele date: a) denumirea (numele) persoanei și obiectului supuse controlului și punctajul curent de risc atribuit; b) numărul și data aprobării planului de control; c) numărul, data și ora emiterii delegației de control; d) durata controlului; e) tipul controlului; f) scopul și aspectele care urmează să fie supuse controlului; g) data introducerii informației privind controlul efectuat.
7. Prevederi similare se conțin și la pct. 37 din Regulamentul cu privire la procedura de realizare a controlului ulterior de către organele vamale, organele vamale vor înregistra datele cu privire la planificarea şi executarea controlului ulterior prin audit postvămuire în Registrul de stat al controalelor, care reprezintă o resursă informațională specializată ce asigură evidența centralizată a informației sistematizate privind controalele de stat planificate și efectuate, precum şi rezultatele controalelor respective, și este ținut de autoritatea administrației publice centrale de supraveghere a controalelor – Cancelaria de Stat (controale.gov.md).
8. Totodată, în conformitate cu art. 60 alin. (1) și alin. alin. (4)-(5) Cod administrativ, (1) termenul general în care o procedură administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Spre exemplu, controlul ulterior inițiat la SRL Rihpangalfarma a început la 05.05.2023 și continua și astăzi (15.11.2023) în afara oricărui termen legal. În practica Curții Europene a Drepturilor Omului s-a reținut că reglementarea referitoare la termenele ce trebuie respectate pentru a promova o acțiune/cale de atac urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. (Miragall Escolano ș.a. contra Spaniei, 25 ianuarie 2000, § 33).
9. În consecință, pentru motivele indicate, se atestă că Deciziile de clasificare și Deciziile de regularizare nu răspund exigențelor de legalitate formală, fiind emise cu încălcarea normelor și principiilor procedurii administrative.
INTERPELAREA ORGANIZAȚIEI MONDIALE A VĂMILOR
➢ Deși Serviciul Vamal invocă faptul că la baza reclasificării produselor medicamentoase (cod tarifar 3001-3004) în suplimente alimentare (cod tarifar 2106) se află comunicarea/scrisoarea Organizației Mondiale a Vămilor – interpelată pentru fiecare produs de Serviciul Vamal – în realitate astfel de acte lipsesc din dosarele administrative prezentate în instanța de judecată, iar reclasificarea acestor produse se efectuează în mod arbitrar și în absența unor specialiști sau analize de laborator.
➢ Spre exemplu, în momentul reclasificării produselor Linex și Linkus din medicamente în suplimente alimentare, Serviciul Vamal nu dispunea de opinia Organizației Mondiale a Vămilor și nici nu solicitase această opinie, folosind exclusiv informații de pe www.wikipedia.com cu privire la experiența unor state terțe.
DISPARIȚIA PRODUSELOR MEDICAMENTOASE DE PEPIAȚĂ
1. Înregistrarea produsului în Nomenclatorul de Stat al Medicamentelor este un proces de elaborare și emitere a ordinului Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, de întocmire și eliberare a Certificatului de înregistrare a medicamentului și de înscriere a acestuia în Nomeclatorul de Stat al Medicamentelor, în urma cărui fapt se permite punerea pe piață a medicamentului și folosirea acestuia în practica medicală.
2. În corespundere cu prevederile art.121 din Legea cu privire la activitatea farmaceutică nr.1456 din 23.05.1993, importul materiei prime medicamentoase, al materialelor, al articolelor, al ambalajului primar și secundar utilizate la producerea medicamentelor de uz uman și prepararea formelor medicamentoase magistrale este permis doar prin autorizația de import eliberată de către Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. În cuprinsul acestor autorizații de import se indică expres codul tarifar al mărfii (3001-3004) care urmează a fi declarat de inmportator în momentul depunerii declarației vamale de import.
3. De asemenea, în temeiul Legii medicamentului și a Legii privind activitatea farmaceutică, adaosul comerciale la medicamente este limitat, media acestuia fiind de 8%, iar în procesul de formare a prețului se permite ca la prețul de achiziție a medicamentului să se aplice și cota de TVA de 8%, conform Codului Fiscal. Concomitent, cota de TVA pentru suplimentele alimentare este de 20%, iar adaosul comercial nu este limitat prin lege.
4. În pofida codului tarifar atribuit de Serviciul Vamal și a cotei de TVA încasate în bugetul de stat, dacă un produs este autorizat spre import de către AMDM ca medicament, adaosul comercial la acest produs medicamentos nu poate depăși limita prevăzută de lege (media fiind de 8%).
5. Într-un exercițiu de imaginație, observăm că la prețul de achiziție (indicat în Catalogul Național de Prețuri) se adaugă 8% cota TVA și media de 8% adaos comercial stipulat în Legea privind activitatea farmaceutică. După ce produsul este importat, plasat pe piață și vândut la bucată consumatorului final, după o perioadă de 3-5 ani, Serviciul Vamal reclasifică aceste mărfuri (medicamente) în suplimente alimentare și dispune încasarea forțată în termen de 10 zile a diferenței de TVA de 12%, dar și a penalității de întârziere care uneori poate depăși diferența de TVA. În ultimul timp, Serviciul Vamal a început a aplica și amenzi contravenționale pentru pretinsa nedeclarare corectă a mărfurilor, amenzi care însumează cifre de zeci de mii de lei. Cu alte cuvinte, Serviciul Vamal sustrage agentului economic nu doar adaosul comercial de 8% obținut în urma comercializării medicamentului, dar și un diferență de 4% care repezintă pierderi ireparabile pentru importatorii de medicamente.
6. Drept urmare a acestei practici abuzive, agentul economic este în imposibilitate de a-și recupera pierderile, iar pozițiile/medicamentele respective nu mai sunt importate în R. Moldova din cauza practicii neunitare a Serviciului Vamal, fapt care a dus la dispariția a peste 2000 de tipuri de medicamente în R. Moldova în ultimii 7-8 ani de zile.
7. Prin autorizarea spre import a unor produse ca medicamente, statul nu face altceva decât să asigure un preț mic și accesibil pentru populație, fiindcă suplimentele alimentare nu au limită la adaosul comercial. În fond, agentul economic nu are nici un interes ca produsele să fie autorizate ca medicamente, aceasta fiind de fapt politica statului, exercitată prin AMDM conform legii. Agenția Medicamentului la rândul ei, autorizează produsele medicamentoase spre import în urma unui proces îndelungat, care presupun analize de laborator, teste, documentații de specialitate dar și practica țării de origine (pct.7 al Regulamentului privind organizarea și funcționarea Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale stipulează că ”Agenția exercită următoarele funcții: 1) autorizarea (expertiza, omologarea și înregistrarea) medicamentelor.”). De cealaltă parte, Serviciul Vamal reclasifică produsele din medicamente în suplimente alimentare în baza unor opinii personale, în baza www.wikipedia.com și fără a solicita opinia AMDM sau a specialiștilor atestați în domeniu.
8. În pofida modificării art. 96 Cod Fiscal la 26.07.2023, Serviciul Vamal continuă să încaseze și astăzi cota de TVA de 20% pentru o serie de produse medicamentoase, motivând prin faptul că softul Serviciului Vamal nu permite aplicarea cotei de TVA de 8% … O realitează greu de imaginat care vădește intenția de deposadare a agenților economice de propriile bunuri decât respectarea legislației.
9. Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale este autoritatea farmacopeică națională, iar Serviciul Vamal ar trebui să consulte organul abilitat în a decide ce este un medicament, înainte de a decide clasificarea mărfurilor importate în baza autorizației de import eliberată de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.
RECLASIFICAREA MEDICAMENTELOR ȘI CtEDO
10. Prin prisma jurisprudenței Curții Europene de Justiție, obligarea unui importat la achitarea adițională a drepturilor de import este posibilă doar în cazul în care indicarea greșită a poziției tarifare este imputabilă acestuia. Respectiv în autorizația de import eliberată de Agenție Medicamentului și Dispozitivelor Medicale este indicat codul tarifar 3001-3004, iar agentul economic nu poate declara marfa altfel decât ca medicament.
11. În urma plângerii formulate de către SRL „Becor” în adresa CtEDO, împotriva deciziei CSJ nr.3ra-138/14 din 30.04.2014, Curtea Europeană a admis în principiu plângerea și a oferit Republicii Moldova posibilitatea de soluționare amiabilă a litigiului având în vedere următoarele argumente:
– Prin decizia CSJ nr.3ra-138/14 din 30.04.2014 a fost încălcat dreptul de proprietatea asigurat prin art.1 Protocolul 1 la Convenție, adică s-a încălcat dreptul la respectarea bunurilor sale în condițiile în care statul (prin intermediul deciziilor de regularizare emise de Serviciul Vamal) a impus agentului economic o sarcină individuală și excesivă în baza unor norme lipsite de previzibilitate accesibilitate și calitate;
– Curtea a stabilit că: orice ingerință trebuie să atingă un echilibru just între cerințele interesului general al comunității și cerințele de protecție a drepturilor fundamentale ale individului. Echilibrul nu va fi găsit dacă persoana a trebuit să suporte o povoară individuală excesivă (Sporrong vs Suedia);
– De asemenea CtEDO a subliniat faptul că CSJ nu a oferit un răspuns exhaustiv și detaliat referitor la esența litigiului, dar a reținut la general că produsul nu poate fi atribuit codului tarifat 3004.
Având în vedere aceste argumente Agentul Guvernamental al RM s-a adresat către CSJ cu o cerere de revizuire a deciziei nr.3ra-605/14 din 20.08.2014, iar ședința de judecată pentru examinarea revizuirii este stabilită pentru data de 06.12.2023.
12. Cu alte cuvinte, dacă practica Serviciului Vamal este una „corectă”, de ce CtEDO a început a sancționa astfel de comportamente? Drept urmare a Deciziilor CtEDO, Republica Moldova va fi nevoită să restituie agenților economici diferența de TVA de 12% și penalitățile de întârziere încasate în mod forțat și ilegale, iar pe lângă aceste sume Republica Moldova va restitui cheltuielile de judecată, prejudiciile morale și cele materiale (compensarea devalorizării sumelor bănești încasate forțat) fapt care va pune presiune nejustificată asupra bugetului de stat. În consecință, activitatea și practica abuzivă a Serviciului Vamal face de fapt un deserviciu bugetului public național.
SOLUȚII
Deși Serviciul Vamal invocă obligativitatea continuării acestor controale ulterioare (pentru perioada 2018-2023) – anterior inexistente – în lipsa temeiurilor legale de ale evita sau stopa, considerăm că există soluții de a nu pune presiune și a nu împinge spre faliment agenții economici, după cum urmează:
1. În primul rând, în cadrul procesului de reclasificare a mărfurilor, Serviciului Vamal să fie obligat să consulte opinia AMDM și să atragă specialiști din cadrul acestei instituții, opinia și documentația cărora să poată fi răsturnată doar prin probe similare (analize de laborator, teste etc).
2. În cadrul examinării cererilor prealabile depuse de agenții economici împotriva Deciziilor de Regularizare, Serviciul Vamal este în drept să suspende executarea Deciziei în temeiul art. 164, 172 Cod Administrativ.
3. De asemenea Deciziile de regularizare pot fi suspendate prin încheierile instanțelor de judecată, încheieri care urmează a fi menținute de către Curtea de Apel Chișinău și care au efect până la soluționarea definitivă a cauzei administrative. În procesul de suspendare a Deciziei de Regularizare prin intermediul actelor judecătorești, este foarte importantă poziția Serviciul Vamal, fiindcă tendința instanțelor de juddecată este de da prioritate argumentelor Serviciului Vamal fără a oferi o apreicere argumentelor și probelor agenților economici.
4. Aplicarea acestor soluții, ar preveni ulterioarele condamnări ale R. Moldova la CtEDO, restituirea a milioane de lei din bugetul public național, dispariția medicamentelor de pe piață și confiscarea ilegală a proprietății agenților economici cu aruncarea acestora în riscul de faliment (prin executarea în termen de 10 zile a Deciziilor de regularizare).
